Sporul pentru munca suplimentara

Decizie nr. 98 din 25 noiembrie 2024 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la acordarea sporului pentru munca suplimentara prevazut de art. 21 alin. (1) si (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial nr.  132 din 14 februarie 2025

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Dosar nr. 1.998/1/2024
Mariana Constantinescu
 - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
 
Carmen Elena Popoiag
 - presedintele Sectiei I civile
 
Marian Buda
 - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
 
Elena Diana Tamaga
 - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
 
Lavinia Curelea
 - judecator la Sectia I civila
 
Beatrice Ioana Nestor
 - judecator la Sectia I civila
 
Lavinia Dascalu
 - judecator la Sectia I civila
 
Denisa Livia Baldean
 - judecator la Sectia I civila
 
Liviu Eugen Faget
 - judecator la Sectia I civila
 
Mirela Politeanu
 - judecator la Sectia a II-a civila
 
Virginia Florentina Dumineca
 - judecator la Sectia a II-a civila
 
George Bogdan Florescu
 - judecator la Sectia a II-a civila
 
Diana Manole
 - judecator la Sectia a II-a civila
 
Marcela Marta Iacob
 - judecator la Sectia a II-a civila
 
Maria Hrudei
 - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
 
Alina Nicoleta Ghica-Velescu
 - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
 
Vasile Bicu
 - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
 
Ramona Maria Gliga
 - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
 
Iulia Craiu
 - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
 

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 1.998/1/2024, a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2023, cu modificarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Mariana Constantinescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarile conexate formulate de Tribunalul Constanta - Sectia I civila in Dosarul nr. 1.797/118/2024* si de Tribunalul Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 2.756/120/2023.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, ce a fost comunicat partilor, conform dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila; partile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
6. De asemenea, refera asupra faptului ca au fost transmise de catre instantele nationale opinii teoretice exprimate de judecatori in materia ce face obiectul sesizarii, iar Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii cu privire la aceasta problema de drept.
7. In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile. I. Titularii si obiectul sesizarilor
8. Tribunalul Constanta - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din 23 august 2024, in Dosarul nr. 1.797/118/2024*, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
"Este posibila acordarea sporului pentru munca suplimentara prevazut de art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), unei persoane ale carei raporturi de munca sau de serviciu au incetat, avand in vedere dispozitiile art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022), si dispozitiile art. 5 din Ordinul ministrului apararii nationale nr. MS 34/2023 privind salarizarea si alte drepturi banesti cuvenite personalului militar si civil din Ministerul Apararii Nationale in anul 2023, precum si pentru modificarea Ordinului ministrului apararii nationale nr. M.S. 31/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind salarizarea personalului militar si civil din Ministerul Apararii Nationale (Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 34/2023)?"
9. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la 20 septembrie 2024, cu nr. 1.998/1/2024, termenul de judecata fiind stabilit la 25 noiembrie 2024.
10. La 9 octombrie 2024 s-a dispus conexarea la acest dosar a Dosarului nr. 2.176/1/2024, avand ca obiect sesizarea formulata de Tribunalul Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 2.756/120/2023, cu privire la dezlegarea chestiunii de drept referitoare la "calcularea drepturilor salariale ale reclamantilor (functionari publici cu statut special - politisti) cu aplicarea sporurilor prevazute de art. 21 alin. (1) si (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, necompensata cu ore libere platite".
II. Norma de drept intern ce formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare
Art. 21. - Sporul pentru munca suplimentara
"(1) Munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
(2) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut la alin. (1), munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru va fi platita in luna urmatoare cu un spor de 75% din salariul de baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor suplimentare efectuate. (...)"
12. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare
Art. II. - "(...) (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), munca suplimentara prestata in anul 2023 peste programul normal de lucru de catre personalul cu statut special care are atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut in domeniul ordinii si sigurantei publice, in respectarea regimului frontierei de stat a Romaniei, in situatii de urgenta, in personalizarea, emiterea si evidenta generala a documentelor de identitate si a pasapoartelor simple, in emiterea si evidenta permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum si de catre politistii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzator, se plateste cu o majorare de 75% din solda de functie/salariul de functie cuvenita/cuvenit, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii. Plata majorarii se efectueaza in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in urmatoarele 60 de zile dupa prestarea muncii suplimentare. (...)"
III. Expunerea succinta a proceselor
A. Dosarul nr. 1.797/118/2024*
13. Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia I civila, la 19 martie 2024, cu nr. 1.797/118/2024*, reclamantul X a solicitat, in contradictoriu cu parata Unitatea Militara Y din cadrul Ministerului Apararii Nationale, obligarea paratei la plata orelor suplimentare efectuate in perioada 3 martie 2023-1 decembrie 2023.
14. In fapt, reclamantul a aratat ca a fost angajatul paratei in functia de sofer-caporal clasa 1, iar in baza raporturilor de munca a desfasurat, in perioada mentionata, un numar de 608 ore suplimentare, efectuate dupa programul normal de munca si in timpul sarbatorilor legale, pentru care nu a fost remunerat si care nici nu au fost compensate prin acordarea de ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice.
15. Paratul Ministerul Apararii Nationale a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata.
16. In fapt, a aratat ca reclamantul a avut calitatea de soldat gradat profesionist (si nu personal civil), categorie profesionala al carei statut este reglementat de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 384/2006) si a trecut in rezerva incepand cu 31 decembrie 2023.
17. In perioada mentionata in actiune, reclamantul nu a facut parte din categoriile de personal prevazute de art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022, neputand beneficia de majorari salariale pentru munca prestata peste programul normal de lucru, intrucat acesta a executat serviciul de paza, activitate care face parte din categoria serviciului interior, in sensul mentionat in art. 7 din anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.20/2022 pentru aprobarea Regulamentului serviciului interior (Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.20/2022).
18. In luna iunie 2017, salarizarea militarilor era reglementata de Ordinul ministrului apararii nationale nr. MS 31/2016 privind salarizarea si alte drepturi cuvenite personalului militar si civil din Ministerul Apararii Nationale (Ordinul nr. M.S. 31/2016), care, in anexa nr. 8, cuprinde Norme metodologice privind acordarea majorarii salariale pentru activitatea desfasurata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care nu se lucreaza, ce prevad, la art. 4 lit. b), ca majorarea salariala nu se acorda personalului militar pentru executarea serviciului interior (cum sunt si serviciile executate de reclamant).
19. Prin urmare, pentru munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru, in perioada 3 martie 2023-1 decembrie 2023, reclamantul nu a beneficiat de majorarea salariala de 75%, intrucat acesta a executat serviciul de paza, activitate care face parte din categoria serviciului interior.
20. Paratul a mai precizat ca aplicarea dispozitiilor anexei nr. 8 din Ordinul nr. M.S. 31/2016 a fost mentinuta prin ordine anuale emise de ministrul apararii nationale pana la 10 februarie 2023, dupa care anexa a fost abrogata prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 34/2023.
21. Incepand cu 1 ianuarie 2023, potrivit dispozitiilor art. 5 alin. (1) si (3) din Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 34/2023, majorarea salariala de 75% se acorda doar pentru personalul care, in anul 2023, se afla in urmatoarele situatii:
- pentru activitatile desfasurate in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza;
- pentru munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru care nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, doar pentru executarea serviciului de lupta permanent; desfasurarea de activitati deosebite cu caracter operativ sau neprevazut; situatii de urgenta.
22. Paratul a mai invederat imprejurarea ca, pentru perioada 3 martie 2023-1 decembrie 2023, reclamantul a beneficiat de majorarea salariala de 75% pentru activitatea desfasurata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, pentru un numar de 853 de ore.
23. La termenul din 12 august 2024, instanta de trimitere a pus in discutia partilor, in temeiul art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu intrebarea prealabila evocata mai sus.
24. Prin incheierea pronuntata la 23 august 2024 s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu dezlegarea problemei de drept care rezulta din dosar, precum si suspendarea cauzei.
B. Dosarul nr. 2.756/120/2023
25. Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, la 20 iulie 2023, cu nr. 2.756/120/2023, reclamantul Sindicatul National al Politistilor din Romania "DECUS" - Filiala Dambovita, in numele membrilor sai, a chemat in judecata pe paratul Inspectoratul Judetean de Politie Dambovita, solicitand instantei sa dispuna obligarea paratului la calcularea si la plata diferentei de drepturi salariale catre reclamantii-politisti, pentru orele suplimentare prestate in zilele de repaus saptamanal si in zilele de sarbatori legale, la care aveau dreptul si care nu au fost compensate cu timp liber corespunzator, pentru perioada 2020-2023, actualizate cu indicele de inflatie; obligarea paratului la calcularea si plata diferentei de drepturi salariale catre reclamantii-politisti, pentru orele suplimentare prestate in zilele de repaus saptamanal si in zilele de sarbatori legale, cand, potrivit legii, nu se lucreaza, care nu au fost compensate cu timp liber corespunzator, prin cumularea majorarii de 75% din baza de calcul, acordata pentru acestea, cu drepturile aferente muncii suplimentare prestate de aceiasi functionari publici cu statut special peste programul normal de lucru, pentru perioada 2020-2023, sume actualizate cu indicele de inflatie, precum si la plata dobanzii legale penalizatoare de la data nasterii dreptului pana la data platii efective.
26. In motivare, reclamantii - membri de sindicat au aratat ca sunt functionari publici cu statut special - politisti si isi desfasoara activitatea in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Dambovita - Politia Orasului Pucioasa si Politia Municipiului Targoviste.
27. Activitatea politistilor se realizeaza pe baza unor planificari lunare, dar acestia sunt obligati, prin legea speciala privind statutul politistului, sa se prezinte la serviciu in anumite situatii, chiar daca se afla in timpul liber, evident cu compensarea corespunzatoare a orelor lucrate prin acordarea de timp liber platit, dar si prin plata unor sporuri in situatia in care orele lucrate au fost efectuate in zilele nelucratoare.
28. Reclamantii au aratat ca, potrivit planificarilor anexate, data fiind natura serviciului politienesc, au lucrat in zilele de repaus saptamanal, precum si in zilele de sarbatori legale, cand, potrivit legii, nu se lucreaza, iar acestia, verificand graficele privind activitatea desfasurata, au constatat ca un numar de ore lucrate in aceste conditii nu au fost platite de angajatorul Inspectoratul Judetean de Politie Dambovita, acesta platind, pe baza graficelor depuse, numai sporul de 75%, in conditiile in care nu au fost acordate zile libere platite.
29. Inainte de a formula plangere la instanta de judecata, s-a solicitat, in scris, angajatorului sa plateasca orele lucrate in zilele nelucratoare, conform graficelor lunare cu orele lucrate in zilele nelucratoare, dar Inspectoratul Judetean de Politie Dambovita a refuzat plata acestora.
30. Paratul Inspectoratul de Politie Judetean Dambovita a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, ca neintemeiata.
31. Pe fond, paratul a aratat ca, pentru munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, se aplica prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii). Prin art. 142 din Codul muncii s-a prevazut ca, pentru munca din zilele nelucratoare, se asigura compensarea cu timp liber corespunzator sau acordarea unui spor la salariul de baza.
32. Cu privire la solicitarea reclamantului de a se cumula majorarea de 75% din baza de calcul cu drepturile aferente muncii suplimentare prestate de politisti in zilele in mod obisnuit nelucratoare (zile de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza), aceasta poate fi acordata numai daca sunt indeplinite conditiile exprese prevazute in Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 40/2018 privind conditiile de stabilire a majorarii salariale pentru munca suplimentara prestata de personalul cu statut special, precum si activitatile deosebite cu caracter operativ sau neprevazut (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 40/2018), respectiv Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019 privind conditiile de stabilire a majorarii salariale pentru munca suplimentara prestata de personalul cu statut special, precum si activitatile deosebite cu caracter operativ sau neprevazut (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019).
33. In sedinta publica din 25 septembrie 2024, tribunalul, din oficiu, a dispus sesizarea instantei supreme in procedura prevazuta de art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, precum si suspendarea judecarii cauzei.
IV. Motivele de admisibilitate retinute de titularii sesizarilor
A. Dosarul nr. 1.797/118/2024*
34. Instanta de trimitere a apreciat ca, in conceptia Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, difera conditiile de admisibilitate a sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept fata de cele prevazute de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila.
35. Astfel, tribunalul a constatat ca singura conditie de admisibilitate a unei astfel de sesizari, in materia litigiilor privind stabilirea si/sau plata drepturilor de natura salariala sau de pensie ale personalului platit din fonduri publice, este ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea procesului, iar aceasta chestiune de drept sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
36. Odata verificata indeplinirea acestei conditii, sesizarea este obligatorie, avand in vedere modalitatea de formulare a textului, "completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac (...) va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
37. Tribunalul a considerat ca nu se mai impune stabilirea existentei unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile sa dea nastere unor interpretari diferite pentru care sa fie necesara o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie ca este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, intrucat, din preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, reiese, cu evidenta, ca ceea ce a intentionat legiuitorul a fost ca instanta suprema sa asigure o interpretare unitara a dispozitiilor legale supuse interpretarii in litigii privind salarizarea/dreptul la pensie al personalului platit din fonduri publice. Cat timp sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nu este lasata la latitudinea instantei care judeca procesul analizarea chestiunii privind dificultatea interpretarii chestiunii de drept.
38. Totodata, lecturand centralizatoarele privind hotararile prealabile si recursurile in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in materia contenciosului administrativ si a litigiilor de munca, instanta de trimitere nu a identificat nicio hotarare privind exact chestiunea de drept care face obiectul prezentei cauze.
B. Dosarul nr. 2.756/120/2023
39. Reclamantii, in calitate de functionari publici cu statut special-politisti, intra in categoria personalului platit din fonduri publice, deoarece sunt salarizati potrivit dispozitiilor Legii-cadru nr. 153/2017, de la bugetul de stat.
40. Obiectul cauzei vizeaza drepturile salariale ale acestei categorii de personal platit din fonduri publice, deoarece este vorba despre calcularea drepturilor salariale cu aplicarea sporurilor prevazute de art. 21 alin. (1) si (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, necompensata cu ore libere platite.
41. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este permisa in cazul in care, asupra chestiunii de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, instanta suprema nu a mai statuat printr-o decizie pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau decizie de recurs in interesul legii. Instanta de trimitere a constatat ca, pana la acest moment, nu au fost formulate sesizari si nici nu s-au pronuntat decizii de catre instanta suprema cu privire la aceasta chestiune de drept.
V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
42. Reprezentantii conventionali ai partilor si-au expus punctul de vedere doar in privinta admisibilitatii sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciind ca sesizarile sunt admisibile, fara a face aprecieri cu privire la modul de dezlegare a problemei de drept.
VI. Punctul de vedere al completurilor de judecata care au formulat sesizarile cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
A. Dosarul nr. 1.797/118/2024*
43. Completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in Dosarul nr. 1.797/118/2024* a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 este rezultatul interventiei legiuitorului asupra prevederilor art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dispunand, pentru anul 2023, in privinta muncii suplimentare efectuate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si in privinta muncii prestate in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza in cadrul schimbului normal de lucru, ca aceasta se compenseaza numai cu timp liber corespunzator orelor lucrate in aceste conditii.
44. Sub imperiul art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022, trebuie sa beneficieze de majorarea de 75% din solda de functie/salariul de functie cuvenita/cuvenit, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii, pentru munca suplimentara prestata in anul 2023 peste programul normal de lucru doar acele categorii de personal expres prevazute in textul legal, respectiv personalul cu statut special care are atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut in domeniul ordinii si sigurantei publice, in respectarea regimului frontierei de stat a Romaniei, in situatii de urgenta, in personalizarea, emiterea si evidenta generala a documentelor de identitate si a pasapoartelor simple, in emiterea si evidenta permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum si politistii de penitenciare, doar daca compensarea prin ore libere platite nu a fost posibila in urmatoarele 60 de zile dupa prestarea muncii suplimentare.
45. De majorarea salariala de 75%, incepand cu 1 ianuarie 2023, potrivit dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 34/2023, trebuie sa beneficieze tot personalul care, in anul 2023, a desfasurat activitati in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.
46. De majorarea salariala de 75% pentru munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru care nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, incepand cu 1 ianuarie 2023, potrivit dispozitiilor art. 5 alin. (3) din Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 34/2023, ar trebui sa beneficieze doar cei care desfasoara activitatile limitativ prevazute de textul legal, adica executa serviciul de lupta permanent, desfasoara activitati deosebite cu caracter operativ sau neprevazut sau in situatii de urgenta.
47. Tribunalul a mai aratat ca ordinele ministrului apararii nationale au in vedere situatia speciala a personalului care desfasoara activitati in cadrul Ministerului Apararii Nationale si dispozitiile sale trebuie aplicate cu prioritate, ele completandu-se cu dispozitiile de drept comun.
48. Astfel, in situatia unei persoane ale carei raporturi de munca sau de serviciu cu Ministerul Apararii Nationale au incetat si care nu s-a aflat in situatia prevazuta de art. 5 alin. (3) din Ordinul nr. M.S. 34/2023, nefacand parte din categoriile care au executat serviciul de lupta permanent, au desfasurat activitati deosebite cu caracter operativ sau neprevazut si in situatii de urgenta, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru putea fi compensata doar cu timp liber corespunzator, atat timp cat aceasta a avut raporturi de munca cu angajatorul.
B. Dosarul nr. 2.756/120/2023
49. Instanta de trimitere a apreciat ca, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, in anul 2018, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza in cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora. Aceleasi derogari au fost prevazute si pentru anii 2018-2021, 2022, respectiv anul 2023, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018), Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021) si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022.
50. In continuare, potrivit art. IV alin. (1) din Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea si completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice (Legea nr. 91/2017), "prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017 privind unele masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, munca suplimentara prestata incepand cu 1 aprilie 2018 peste programul normal de lucru de catre personalul cu statut special care are atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut in domeniul ordinii si sigurantei publice, in respectarea regimului frontierei de stat a Romaniei, in situatii de urgenta, in personalizarea, emiterea si evidenta generala a documentelor de identitate si a pasapoartelor simple, in emiterea si evidenta permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum si de catre functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzator, se plateste cu o majorare de 75% din solda de functie/salariul de functie, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii. Plata majorarii se efectueaza in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in urmatoarele 60 de zile dupa prestarea muncii suplimentare".
51. Astfel, raportat la prevederile legii speciale aplicabile prezentului litigiu, pentru munca suplimentara, respectiv pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit reglementarilor in vigoare, nu se lucreaza, nu se pot acorda, in compensare, sume de bani, ci doar timp liber corespunzator.
52. De asemenea, poate beneficia de majorarea de 75% din solda de functie/salariul de functie, proportional cu timpul efectiv lucrat, personalul cu statut special care are atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut in domeniul ordinii si sigurantei publice, astfel cum aceste activitati sunt definite de art. 4 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 40/2018, respectiv art. 4 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019.
53. In ceea ce priveste considerentele Deciziei nr. 65 din 26 octombrie 2020 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 13 ianuarie 2021 (Decizia nr. 65 din 26 octombrie 2020), tribunalul a retinut ca instanta suprema a avut de analizat ipoteza acordarii majorarii salariale prevazute de art. 8 si art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017 privind unele masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, aprobata cu completari prin Legea nr. 80/2018, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017) raportat la art. 13 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013), si art. IV alin (1) si (6) din Legea nr. 79/2018 unei alte categorii de beneficiari decat reclamantii, respectiv functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, beneficiari cu privire la care dispozitiile legale nu prevad conditia ca acestia sa aiba atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut.
54. In concluzie, personalul cu statut special care isi desfasoara activitatea in domeniul ordinii si sigurantei publice, categorie din care fac parte si reclamantii, poate beneficia de majorarea soldei de functie/salariului de functie, proportional cu timpul efectiv lucrat, doar pentru munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, in exercitarea atributiilor pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut.
VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
55. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instantele nationale au comunicat doar opinii teoretice exprimate de judecatori.
56. Astfel, intr-o opinie, s-a apreciat ca nu este posibila acordarea sporului pentru munca suplimentara prevazut de art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, in situatia in care reclamantul nu se incadreaza in categoriile expres prevazute de legiuitor prin art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 si art. 5 din Ordinul ministrului apararii nationale nr. 34/2023 (Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, Curtea de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal, Tribunalul Iasi - Sectia I civila).
57. Intr-o alta opinie, s-a apreciat ca este posibila acordarea acestui spor in situatia in care munca suplimentara nu se poate compensa cu timp liber corespunzator (Tribunalul Teleorman, Tribunalul Vaslui).
58. Celelalte curti de apel nu au identificat practica judiciara in materie si nici nu au comunicat opinii teoretice.
59. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarilor.
VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
60. Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017 ori ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022.
IX. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in mecanismele de unificare a practicii
61. Prin Decizia nr. 65 din 26 octombrie 2020, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 13 ianuarie 2021, s-au statuat urmatoarele:
"Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 31.418/3/2018, si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 8 si art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017 raportat la art. 13 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 si art. IV alin. (1) si (6) din Legea nr. 79/2018 este permisa cumularea majorarii de 75% din baza de calcul, acordata pentru activitatea desfasurata de functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, cu drepturile aferente muncii suplimentare prestate de aceiasi functionari peste programul normal de lucru, doar pentru orele efectiv lucrate ce depasesc durata normala a timpului de lucru potrivit art. 112 din Codul muncii. (...)"
X. Raportul asupra chestiunii de drept
62. Judecatorii-raportori au constatat ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate a sesizarilor conexate, prevazute de art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, lipsind cerinta existentei unei chestiuni de drept reale, iar, in cazul primei sesizari, si a conditiei de admisibilitate vizand legatura cu fondul cauzei.
XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:
63. Temeiul prezentelor sesizari il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
64. Domeniul de reglementare al acestui act normativ este prevazut, in mod expres, prin dispozitiile art. 1, ordonanta de urgenta aplicandu-se in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor salariale ori de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, precum si in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze.
65. In consecinta, prevederile ordonantei de urgenta se aplica, cu prioritate, in raport cu dispozitiile art. 519-521 din Codul de procedura civila, potrivit principiului specialia generalibus derogant - legile speciale deroga de la cele generale, urmand a se completa cu prevederile dreptului comun, cuprinse in Codul de procedura civila, astfel cum se statueaza, expres, prin art. 4 din acelasi act normativ, conform caruia "dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se completeaza cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si cu celelalte reglementari aplicabile in materie".
66. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024: "Daca, in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."
67. Procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii de admisibilitate a sesizarii:
(i) existenta unei cauze in curs de judecata, in prima instanta sau in calea de atac;
(ii) cauza sa fie dintre cele prevazute limitativ la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze, respectiv litigiul sa vizeze stabilirea si/sau plata drepturilor salariale/de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice;
(iii) existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei;
(iv) chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
68. Prima conditie este indeplinita, deoarece:
a) cauza in cadrul careia a fost formulata sesizarea inregistrata cu nr. 1.998/1/2024 se afla in curs de judecata, in prima instanta, pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia I civila;
b) cauza in cadrul careia a fost formulata sesizarea conexa inregistrata cu nr. 2.176/1/2024 se afla in curs de judecata, in prima instanta, pe rolul Tribunalului Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.
69. Este indeplinita si a doua conditie, deoarece ambele cauze au ca obiect stabilirea si/sau plata drepturilor salariale ale personalului platit din fonduri publice, si anume personalul din cadrul Ministerului Apararii Nationale, respectiv din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
70. Nu este indeplinita insa a treia conditie de admisibilitate, ce vizeaza existenta unei chestiuni de drept, care ar putea face obiect al sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
71. In cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu se defineste notiunea "chestiune de drept", insa lamurirea sensului acesteia se va face tinand seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat in preambulul acestui act normativ si de necesitatea completarii, conform art. 4 din ordonanta de urgenta, a dispozitiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse in Codul de procedura civila, si cu jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, data in interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudenta care a dezvoltat notiunea autonoma a "chestiunii de drept", susceptibila de interpretare pe calea mecanismului hotararii prealabile.
72. In preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, alaturi de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a inteles sa tina seama de "configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si de efectul obligativitatii hotararii pe care o pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie, in deplin acord cu indatorirea sa constitutionala de asigurare a aplicarii si interpretarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti din Romania", apreciindu-se ca, in raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, "in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
73. Asadar, rezulta, fara dubiu, ideea ca procedura speciala prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 prezinta caracteristicile esentiale ale procedurii pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, asa cum aceasta este reglementata de dispozitiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedura civila, la care se adauga diferentele specifice mentionate, expres, in continutul dispozitiilor actului normativ, referitoare la caracterul de noutate si instanta competenta care formuleaza sesizarea.
74. Mai mult, spre deosebire de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, care folosesc notiunea de "chestiune de drept", in preambulul ordonantei de urgenta, legiuitorul delegat foloseste sintagma "chestiuni dificile de drept", intentionand sa accentueze astfel ca doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate in drept (si nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot forma obiectul procedurii speciale reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, in acord cu intreaga jurisprudenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltata incepand cu anul 2013, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudentei instantelor nationale.
75. In plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, preambulul reprezinta unul dintre elementele constitutive ale actului normativ (alaturi de titlu, formula introductiva, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticitatii actului), fiind cel care enunta, in sinteza, scopul si, dupa caz, motivarea reglementarii (conform art. 43 din aceeasi lege).
76. Pe de alta parte, ratiunea instituirii conditiilor formale, anterior aratate, ale sesizarii consta in asigurarea indeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudentei si asigurarea predictibilitatii acesteia, fara ca folosirea sa sa genereze suspendarea nejustificata a judecarii unei cauze, printr-o interpretare arbitrara a necesitatii declansarii procedurii de catre instanta de judecata, cu consecinta prelungirii nejustificate a duratei procesului civil si, din aceasta perspectiva, a afectarii dreptului la un proces echitabil, in sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
77. In consecinta, art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie, in sarcina instantelor specializate in materia prevazuta de art. 1, obligatia de a declansa mecanismul pronuntarii unei hotarari prealabile in orice ipoteza in care este identificata o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instantei supreme, ci numai in acele cazuri in care chestiunea de drept in discutie reflecta acele trasaturi (cu exceptia noutatii), pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat, in mod constant, in jurisprudenta dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art. 519 si 520 din Codul de procedura civila, cu care ordonanta de urgenta se completeaza.
78. Intr-un rationament contrar, s-ar ajunge la o delegare, nepermisa, a functiei jurisdictionale a judecatorului cauzei in favoarea instantei supreme, chemata astfel nu sa dea dezlegari de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci sa dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicand norma de drept asupra situatiilor factuale concrete.
79. Referitor la cerinta existentei unei chestiuni de drept reale, dificile, in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au retinut urmatoarele:
a) chestiunea de drept care necesita, cu pregnanta, a fi lamurita prezinta o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme in scopul rezolvarii de principiu a chestiunii de drept si inlaturarii oricarei incertitudini care ar putea plana asupra securitatii raporturilor juridice deduse judecatii (deciziile nr. 24 din 29 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; nr. 18 din 5 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018; nr. 34 din 24 mai 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 59; nr. 45 din 7 iunie 2021, precitata, paragraful 46; nr. 50 din 14 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42);
b) chestiunea de drept supusa dezlegarii trebuie sa fie o chestiune care ridica serioase dificultati de interpretare a unor dispozitii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operatiuni de interpretare si aplicare a unui text de lege in raport cu circumstantele particulare ce caracterizeaza fiecare litigiu ori existenta unor simple obstacole care ar putea fi inlaturate printr-o reflexie mai aprofundata a judecatorului cauzei (deciziile nr. 9 din 20 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017, paragrafele 62 si 65; nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragraful 37; nr. 34 din 24 mai 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 61; nr. 45 din 7 iunie 2021, precitata, paragraful 37);
c) pentru a ne afla in prezenta unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, dupa caz, precar al reglementarii, de natura a conduce, in final, la interpretari diferite, precum si dificultatea completului in a-si insusi o anumita interpretare trebuie sa fie reflectate in incheierea de sesizare, care trebuie sa fie motivata, apta sa releve reflectia asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, si de o maniera in care sa se intrevada explicit pragul de dificultate al intrebarii si in ce masura acesta depaseste obligatia ordinara a instantei de a interpreta si aplica legea in cadrul solutionarii unui litigiu, intrucat simpla dilema cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declansarea mecanismului hotararii prealabile (deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42; nr. 62 din 24 septembrie 2018, precitata, paragrafele 38, 39 si 41; nr. 32 din 30 martie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 50; nr. 45 din 7 iunie 2021, precitata, paragraful 37; nr. 50 din 14 iunie 2021, precitata, paragraful 41; nr. 74 din 18 octombrie 2021, precitata, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a retinut ca, in procedura hotararii prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se substituie atributului fundamental al instantelor, de interpretare si aplicare a legii, ci se limiteaza la a facilita judecatorului eliminarea ambiguitatilor ori dificultatilor unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, precitata, paragraful 46).
80. Cu privire la sesizarea Tribunalului Constanta - Sectia I civila, inregistrata cu nr. 1.998/1/2024, chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata nu indeplineste cerinta de a fi o veritabila chestiune de drept, nascuta dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretari contradictorii, de natura a fi dedusa dezlegarii in cadrul procedurii hotararii prealabile. Textele de lege a caror interpretare se solicita sunt art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform caruia, "in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut la alin. (1), munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru va fi platita in luna urmatoare cu un spor de 75% din salariul de baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor suplimentare efectuate"; art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022, conform caruia, "prin exceptie de la prevederile alin. (1), munca suplimentara prestata in anul 2023 peste programul normal de lucru de catre personalul cu statut special care are atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut in domeniul ordinii si sigurantei publice, in respectarea regimului frontierei de stat a Romaniei, in situatii de urgenta, in personalizarea, emiterea si evidenta generala a documentelor de identitate si a pasapoartelor simple, in emiterea si evidenta permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum si de catre politistii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzator, se plateste cu o majorare de 75% din solda de functie/salariul de functie cuvenita/cuvenit, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii. Plata majorarii se efectueaza in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in urmatoarele 60 de zile dupa prestarea muncii suplimentare"; respectiv art. 5 din Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 34/2023, al carui continut nu poate fi redat in cuprinsul prezentei decizii, avand caracter secret.
81. Aceste texte de lege sunt clare, nefiind susceptibile de interpretari diferite sau contradictorii, aspect ce reiese din incheierea de sesizare in care instanta de trimitere a interpretat dispozitia legala in discutie, fara nicio dificultate, retinand ca, pentru anul 2023, munca suplimentara se compenseaza numai cu timp liber corespunzator orelor lucrate, iar de majorarea de 75% din solda de functie/salariul de functie cuvenita/cuvenit, in cazul muncii desfasurate peste programul normal de lucru, beneficiaza doar categoriile de personal prevazute in art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022. Totodata, a concluzionat, din perspectiva art. 5 alin. (1) si (3) din Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 34/2023, ca, incepand cu 1 ianuarie 2023, de majorarea salariala de 75% trebuie sa beneficieze tot personalul care, in anul respectiv, a desfasurat activitati in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, iar, pentru ipoteza muncii suplimentare efectuate peste durata normala a timpului de lucru si care nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, de majorarea salariala de 75% beneficiaza doar cei care desfasoara activitatile limitativ prevazute in art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022.
82. Asadar, verificarea premiselor sesizarii releva faptul ca aceasta nu pune in discutie o dificultate de interpretare punctuala a normelor de drept indicate in actul de sesizare, de natura sa necesite interventia instantei supreme, ci urmareste, mai degraba, o validare a opiniei exprimate de instanta investita cu solutionarea cauzei.
83. Pe de alta parte, cum s-a aratat deja, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate supune dezbaterii doar o problema de aplicare a dispozitiilor legale la situatia concreta dedusa judecatii, intrucat aceasta operatiune apartine, exclusiv, instantei investite cu solutionarea cauzei.
84. Or, intr-o astfel de maniera a procedat instanta de trimitere, care, fara sa aiba vreun echivoc asupra normelor de drept aplicabile litigiului, a supus dezlegarii instantei supreme cazul punctual cu care a fost investita, si anume acela al reclamantului care, la data inregistrarii cererii de chemare in judecata, incetase raporturile de munca cu paratul, prin trecerea in rezerva la 31 decembrie 2023.
85. A rezolva pretinsa chestiune preliminara de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul hotararii prealabile, ar constitui, in cele din urma, chiar un act de judecata a spetei, prin aplicarea normelor incidente la situatia de fapt, ceea ce este nepermis in cadrul prezentei proceduri de unificare.
86. Nu in ultimul rand, chestiunea pentru care s-a formulat intrebarea prealabila nu are legatura cu solutionarea, pe fond, a cauzei, intrucat, desi, la data introducerii cererii de chemare in judecata pe rolul primei instante, reclamantul incetase raporturile de munca cu angajatorul, in perioada pentru care s-a solicitat recunoasterea majorarilor salariale se afla in activitate (3 martie-1 decembrie 2023), fiind trecut in rezerva incepand cu 31 decembrie 2023. Ca atare, incetarea raporturilor de munca dintre angajat si angajator la data promovarii demersului judiciar nu reprezinta un impediment pentru solutionarea pretentiilor reclamantului, raspunsul la intrebarea prealabila nefiind astfel relevant.
87. Prin sesizarea conexa inregistrata cu nr. 2.176/1/2024, Tribunalul Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a solicitat instantei supreme sa lamureasca chestiunea privind "calcularea drepturilor salariale ale reclamantilor (functionari publici cu statut special - politisti) cu aplicarea sporurilor prevazute de art. 21 alin. (1) si (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, necompensata cu ore libere platite".
88. Textele de lege a caror interpretare se solicita sunt art. 21 alin. (1) si alin. (2), conform carora: "Art. 21. - (1) Munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
(2) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut la alin. (1), munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru va fi platita in luna urmatoare cu un spor de 75% din salariul de baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor suplimentare efectuate."
89. Chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata nu indeplineste cerinta de a fi o veritabila chestiune de drept. Textele de lege a caror interpretare se solicita sunt clare, nefiind susceptibile de interpretari contradictorii, fiind necesara realizarea unui simplu rationament judiciar, prin analiza sistematica a textelor legale apreciate ca fiind relevante in cauza.
90. Pe de alta parte, prin Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 19 iulie 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut ca problema de drept a carei lamurire se solicita trebuie sa decurga din interpretarea unei dispozitii legale, iar nu din aplicarea acesteia la circumstantele particulare ale spetei, operatiune ce constituie atributul exclusiv al instantei investite cu solutionarea cauzei.
91. Daca prin sesizarea formulata nu se urmareste insa stabilirea intelesului sau a continutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretarii sistematice a dispozitiilor legale, se are in vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica solutia ce trebuie dispusa in cauza, sesizarea este inadmisibila.
92. In sesizarea ce face obiectul analizei de fata, instanta de trimitere nu urmareste identificarea continutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora la situatia de fapt din speta, operatiune ce excedeaza atributiilor completului constituit pentru pronuntarea unei hotarari prealabile.
93. De altfel, imprejurarea ca instanta de trimitere nu are niciun fel de dificultate in legatura cu interpretarea textelor de lege rezulta, cu pregnanta, si din continutul incheierii date in indreptarea incheierii de sesizare, rationamentul expus raportandu-se la prevederile legii speciale aplicabile litigiului [art. IV alin. (1) din Legea nr. 79/2018, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022], din a caror interpretare realizata de prima instanta s-a retinut ca, pentru munca suplimentara, respectiv pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit reglementarilor in vigoare, nu se lucreaza, nu se pot acorda, in compensare, sume de bani, ci doar timp liber corespunzator.
94. De asemenea, Tribunalul Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a considerat ca poate beneficia de majorarea de 75% din solda de functie/salariul de functie, proportional cu timpul efectiv lucrat, personalul cu statut special care are atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite cu caracter operativ sau neprevazut in domeniul ordinii si sigurantei publice, astfel cum aceste activitati sunt definite de art. 4 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 40/2018, respectiv art. 4 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019.
95. Din considerentele expuse anterior, urmare a constatarii neindeplinirii conditiei de admisibilitate referitoare la existenta unei chestiuni de drept reale, iar, in cazul primei sesizari, si a conditiei de admisibilitate vizand legatura cu fondul cauzei, in temeiul art. 2 alin. (1) si art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, precum si art. 519 din Codul de procedura civila, sesizarile conexate se vor respinge, ca inadmisibile.  Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Tribunalul Constanta - Sectia I civila, in Dosarul nr. 1.797/118/2024*, privind dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
"Este posibila acordarea sporului pentru munca suplimentara prevazut de art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, unei persoane ale carei raporturi de munca sau de serviciu au incetat, avand in vedere dispozitiile art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 5 din Ordinul ministrului apararii nationale nr. MS 34/2023 privind salarizarea si alte drepturi banesti cuvenite personalului militar si civil din Ministerul Apararii Nationale in anul 2023, precum si pentru modificarea Ordinului ministrului apararii nationale nr. M.S. 31/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind salarizarea personalului militar si civil din Ministerul Apararii Nationale?"
Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Tribunalul Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 2.756/120/2023, privind dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
"Calcularea drepturilor salariale ale reclamantilor (functionari publici cu statut special - politisti), cu aplicarea sporurilor prevazute de art. 21 alin. (1) si (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, necompensata cu ore libere platite."
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 25 noiembrie 2024.